.

---

ISTORIC

Satul constituie expresia legăturilor strânse ale oamenilor cu natura locurilor şi este păstrătorul admirabilului port popular, al poeziei şi al dansurilor populare, al tradiţiilor ancestrale. El reprezintă permanenţa poporului nostru în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Satul Seaca de Câmp, sat adunat, a devenit comună în 1903, formată din Seaca de Câmp (1903-1950) şi din Seaca de Câmp şi Piscu Nou (1950 - până în prezent).
A făcut parte din plăşile: Calafat (1903-1943), Băileşti (1943-1950) şi din raionul Calafat (1950-1968).
De-a lungul timpului, a făcut parte din comunele Seaca - Ghidiciu (1864-1873), Piscu (1873-1903), reuşind să devină comună de sine stătătoare în 1903.
În sud-vestul judeţului Dolj, în câmpia Băileştilor, în mijlocul unui şes domol oltean, este situată localitatea Seaca de Câmp, a cărei bogăţie o reprezintă câmpia tabulară. La noi, cerul are culoarea verde, parcă se reflectă în el săbiile lungi ale porumbului legănate de vânt. Aici aerul miroase a lucernă înflorită, a fân cosit, iar grâul auriu, cu macii de purpură, te anunţă că ai păşit într-o comună cu oameni harnici, cu femei frumoase şi pricepute, în general, toţi oameni primitori şi cinstiţi, cum sunt toţi românii. Ca să ajungi din Băileşti la Seaca de Câmp, străbaţi o zona agricolă de mare fertilitate. Şoseaua se frânge de trei ori, în trei unghiuri drepte, străbătând o câmpie uşor vălurită, presărată ici-colo cu măguri şi cu grinduri sau tăiată de canale de irigaţii.
Localitatea Seaca de Câmp este situată la 5 km sud de paralela de 44° latitudine nordică şi la 27 km est de meridianul 23 ° longitudine răsăriteană.
Este orientată est-vest de-a lungul şoselei comunale Băileşti - Poiana Mare, aflându-se la o înălţime de 30-50 m deasupra nivelului mării. Comuna Seaca de Câmp, împreună cu moşia sa , în diferite zone, se află pe următoarele cote de înălţime deasupra nivelului mării: în sudul satului, între Ochiota şi Căcata - 40 m, la nord de Piscu Nou - 44 m, la măgura Musta la N-E de sat - 48 m, în colţul N-V al moşiei la tarlaua 96 - 50 m, la „ Alimoni”, hotar cu moşia Băileşti - 48 m, în colţul şoselei spre răsărit către Băileşti - 50 m, la Grindu Mare - 58 m, iar oraşul Băileşti - 59 m.
Se găseşte la 30 km est de oraşul Calafat, la 20 km sud-vest de Băileşti şi la 75 km sud-vest de Craiova.
Şoseaua Băileşti - Seaca de Câmp păstrează direcţia nord-est / sud-vest pe o distanţă de 15 km , apoi schimbă direcţia spre apus de la km 15, orientând satul est-vest până la km 17, la ieşirea de apus a satului.
Se învecinează cu localităţile: la nord - comuna Moţăţei, la nord-est municipiul Băileşti, la est şi sud-est - Rast, la sud - Ghidici, la vest şi sud-vest Piscu Vechi.
Comuna nu e prea veche, dar a ajuns destul de repede la o suprafaţă de 233 ha,           bine
populate intravilan, iar în extravilan 4201 ha, în total 4434 ha.
Nu a avut niciun cătun sau sat în componenţa administrativă până în 1950, când satul Piscu Nou a intrat în raza ei de administraţie, devenind comună formată din doua sate.
Locuitorii comunei noastre sunt veniţi din satele vecine, deoarece aici găseau păşune pentru vite: maglaviceni, poienari, risipiceni, dobriceni, bistriceni, cătăneni, cârneni, tunăreni, berceni, pleniceni, etc. În acelaşi fel s-a format şi satul Piscu-Nou.

În 1883, comuna neavând local propriu pentru şcoală, locuitorii construiesc un local din zid bătut, acoperit cu stuf. Localul avea trei încăperi. Una servea drept sală de clasă, iar două pentru locuinţa învăţătorului. Aici îşi trimit locuitorii odraslele lor să înveţe carte cu învăţătorul Oprea Băleanu, seminarist din comuna Poiana Mare.

.

---